Informatii utile

• Pentru consultatia ginecologica si prelevarea continutului vaginal sau testul Babes-Papanicolaou, este obligatorie sistarea raporturilor sexuale si a irigatiilor vaginale cu cel putin 48 h inainte de recoltare;
• Tratamentele locale trebuie terminate de cel putin 7 zile;
• Testul Babes-Papanicolaou este screeningul cancerului de col uterin, si este recomandat o data pe an, in lipsa altor indicatii;
• Infectia cu virusul HPV( papilloma virusul uman) nu este descoperita de testul Babes-Papanicolaou decat atunci cand apar leziuni si modificari specifice ale celulelor cervicale;
• Virusul HPV se transmite exclusiv prin contactele sexuale neprotejate de prezervativ, avand peste 80 de subtipuri in tractul genital;
• Datorita modului de transmitere si al faptului ca virusul HPV este precursorul cancerului de col, acesta din urma este considerat singurul tip de cancer cu transmitere sexuala;
• Romania se situeaza pe primul loc in Europa la mortalitatea prin cancerul de col;
• Identificarea HPV si denumirea subtipurilor virale prezente in col, se realizeaza prin tipajul HPV; unele tipuri virale au potential oncologic scazut, putand determina uneori aparitia condiloamelor sau vegetatiilor genitale, alte tipuri virale au potential oncologic crescut, cu risc de boala evolutiva spre leziuni precanceroase sau carcinom in situ;
• Nu exista tratament pentru virusul HPV, organismul epureaza singur virusul datorita imunitatii proprii; condiloamele aparute pot fi distruse prin diverse metode: cauterizare, tamponamente locale cu solutii care ard leziunea, crioterapie, laser, etc.
• Femeile menstruate pot prezenta o secretie vaginala normala, fiziologica, pentru ca vaginul este un organ sub stimul hormonal;
• Preovulator, ovulator si postovulator, poate exista o secretie mai abundenta, mucoasa sau opalescenta, filanta, care reprezinta de fapt glera cervicala specifica perioadei;
• Administrarea contraceptivelor hormonale se face de catre medicul ginecolog, in urma anamnezei si a rezultatelor analizelor de laborator prescrise;
• Contraceptia orala este cea mai eficienta metoda de prevenirea a unei sarcini nedorite; nu protejeaza insa si impotriva transmiterii de bacterii si virusuri pe cale sexuala, printre care: HPV, HIV, virusul hepatic B,C, etc.
• Mastoza sau displazia fibro-chistica este cea mai frecventa leziune a sanilor; se manifesta frecvent cu mastodinii premenstruale, uneori scurgeri mamelonare, iar la palpare formatiuni chistice unice sau multiple, structuri nodulare(aspect de alice sau samburi de cireasa), sau placarde pseudotumorale.
• Conduita terapeutica in cazul displaziei mamare o constituie: supravegherea clinica si mamografica periodica, punctia diagnostica a structurilor chistice, tratamentul simptomatic al mastodiniilor;
• Prima mamografie ca screening se recomanda intre 35 si 39 de ani, apoi la 2 ani sau anual la femeile cu risc crescut.
• Factorul ereditar este foarte important, un cancer de san la mama crescand riscul de 3-6 ori.
• Prezenta unei secretii mamelonare sero-sanghinolente, sanghinolente sau maronii, este patologica, sugerand prezenta unor tumori mamare ca papilomul intraductal benign sau cancerul mamar.
• Pubertatea precoce, menopauza tardiva, administrarea necontrabalansata de estrogeni, expunerea la radiatii, dieta bogata in grasimi constituie factori de risc in aparitia cancerului mamar.
• Colposcopia este o metoda de investigatie a colului uterin cu ajutorul unui sistem optic compus dintr-o lupa binoculara prevazuta cu o sursa de lumina puternica, care permite o marire a campului examinat de 10-60 ori; impreuna cu examenul citologic si anatomopatologic reprezinta baza de diagnostic pentru patologia genitala cervicala. Metoda are ca scop depistarea si diagnosticarea leziunilor precanceroase ale colului uterin; in plus permite identificarea unei patologii aflata sub limita perceptiei clinice (leziuni virale, carcinom microinvaziv) datorita caracteristicilor histochimice ale imaginilor colposcopice.De asemenea apreciaza gravitatea leziunilor cervicale pe baza acelorasi aspecte histochimice si, foarte important, permite efectuarea biopsiilor dirijate din zonele cele mai suspecte reperate la controlul colposcopic.
• In cazul unor leziuni virale HPV (Papillomavirusul uman), colposcopia asigura supravegherea colurilor cu risc, nereperate de frotiurile citologice (test Babes-Papanicolaou normal), sesizand precoce modificari sugestive subtile, specifice infectiei HPV.
• Examenul colposcopic se efectueaza in 2 timpi: Examinarea colului dupa testul cu acid acetic. Dupa aplicarea de acid acetic 3%, colul normal prezinta un aspect neted, rozat, omogen, identic cu cel al exocolului fara preparare; jonctiunea scuamo-cilindrica se vizualizeaza ca un lizereu subtire, opalescent. Examinarea colului dupa testul cu Lugol. Dupa aplicarea de sol. Lugol epiteliul epidermoid normal se coloreaza in brun omogen, realizand aspectul iod pozitiv. JSC capata un aspect caracteristic normal flu, slab pozitiv.
In afara imaginilor normale, orice aspect patologic determina modificari sugestive ale epiteliului cervical, care sunt descoperite si descrise la examenul colposcopic, in conditiile in care leziunile suspecte, displaziile de col si chiar carcinomul in situ sunt in majoritatea cazurilor asimptomatice clinic, dar perfect tratabile, fara interventii complicate si recidive, daca sunt diagnosticate in aceste stadii precoce.
• Electrocauterizarea este o metoda foarte populara in Romania, una dintre cele mai vechi metode de terapie, folosind curenti de inalta frecventa care, la trecerea prin tesuturi , produc coagularea acestora.
Cauterizarea se aplica cu succes atat in tratamentul condiloamelor acuminate (vegetatii) cu localizare vulvara sau vaginala cat si in cele cervicale. De asemenea si displaziile cervicale usoare si moderate (CIN I si CIN II), dupa un diagnostic precis, se pot preta la acest tratament. In afara acestor leziuni, electrocauterizarea are o indicatie majora: unele cazuri de ectopie cervicala hipersecretanta, care genereaza o leucoree persistenta. Inainte de a se practica o cauterizare, este obligatoriu in prealabil un diagnostic citologic si colposcopic, acesta din urma ajutand la localizarea si vizualizarea in totalitate a leziunii si marginilor ei la nivelul exocolului.
• Dupa cauterizare sunt contraindicate contactele sexuale cca 6 saptamani, pacienta fiind informata asupra unei secretii sanghinolente fetide ce poate apare dupa 7-10 zile de la procedura, prin caderea escarei formate. In tot acest timp exista constant o secretie sero-purulenta, mai abundenta, uneori fetida, care nu trebuie sa sperie pacienta. Primul control al colului se face la 6 saptamani de la cauterizare, apoi la 3 luni si la 6 luni prin citologie cervicala si colposcopie.